Jurisprudență. Prezumția încheierii unui CAS sau CIM în dreptul sportului

În luna februarie a anului 2024, Judecătoria Cluj-Napoca s-a pronunțat definitiv într-o speță ce a vizat un litigiu de dreptul sportului dintre o societate de impresariat, reprezentată de către societatea noastră Gherdan și Asociații SCA și un Club Sportiv Municipal din sudul țării. Obiectul disputei îl viza achitarea clauzei penale ca urmare a neîndeplinirii unei obligații de intermediere prevăzute în contractul de intermediere (art. 2.096 Cod Civil) încheiat între cele două părți.

Conform clauzei existente între părți, Clubul Sportiv Municipal s-a obligat ca orice prelungire a contractului de activitate sportivă cu o anumită jucătoare să fie realizată prin intermediul societății de intermediere, în caz contrar să datoreze o sumă de bani conform clauzei penale. Deoarece CSM-ul nu și-a respectat obligația contractuală, societatea de intermediere a acționat în judecată structura sportivă.

Principala apărare a CSM-ului a fost în sensul că între club și sportivă nu s-a încheiat un contract de activitate sportivă, iar agenția reclamantă nu a dovedit încheierea acestui contract. Această apărare a fost considerată nefondată de către instanță care a valorificat argumentele societății de intermediere în sensul că prevederile art. 14 din Legea nr. 69/2000 coroborate cu art. 1 lit. i) din Hotărârea de Guvern nr. 884/2001 stabilesc obligativitatea încheierii unui contract de activitate sau un contract de muncă între club și sportiv în cazul legitimării acestuia la o federație națională. pe ramură sportivă. Conform art. 1 lit. i) din HG nr. 884/2001, legitimarea este un act juridic bilateral între o structură sportivă și un sportiv, care le conferă acestora drepturi și obligații reciproce.

dreptul sportului

Conform Sentinței Civile definitive nr. 358/2024 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în 7 februarie 2024, în cazul sportivilor de performanță ce evoluează la un club sportiv se naște o prezumție, conform art. 329 C. pr. civ., în sensul încheierii unui contract de activitate sportivă sau a unui contract de muncă între aceștia și clubul respectiv.

În ceea ce o privește pe sportiva ##### (fostă ####) ##### #######, instanța reține că aceasta a evoluat la CSM ######### în sezonul #########, astfel cum rezultă din fișa statistică existentă pe site-ul oficial al Federației Române de Baschet, depusă la filele 85-87 din dosar. Or, instanța reține că, prin raportare la dispozițiile art. 14 din Legea nr. 69/2000 care prevăd că: (1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:a) amatori;b) profesionişti. (1^1) Sportivii de performanţă încheie cu o structură sportivă un contract de activitate sportivă, și având în vedere faptul că CS Municipal Târgoviște este un club sportiv profesionist care participă în #### Națională de Baschet Feminin, aspect de notorietate publică, se naște prezumția, conform art. 329 C.proc.civ., că și această din urmă sportivă a avut încheiat un contract de activitate sportivă sau de muncă în baza căruia a evoluat pentru debitoare. Așadar, argumentele debitoarei sunt contrazise de ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză.

Practic, instanța a reținut în mod corect că toți sportivi ce evoluează în sporturile de performanță au încheiat un contract de activitate sportivă sau un contract de muncă cu clubul la care sunt legitimați.


Procedura ordonanței de plată a fost introdusă în premieră de un tribunal arbitral sportiv

Basketball Arbitral Tribunal cu sediul în Geneva, Elveția, a anunțat printr-un comunicat oficial că a implementat în cadrul regulilor sale…

CAB anulează o hotărâre arbitrală a Federației Române de Baschet în două dosare distincte

În luna octombrie a anului 2023, Curtea de Apel București a admis două acțiuni în anulare formulate împotriva unei hotărâri…