CAB anulează o hotărâre arbitrală a Federației Române de Baschet în două dosare distincte

În luna octombrie a anului 2023, Curtea de Apel București a admis două acțiuni în anulare formulate împotriva unei hotărâri arbitrale pronunțate la data de 12.08.2022 de către Comisia de Apel a Federației Române de Baschet.

Conform considerentelor reținute de către completul CAB în dosarul nr. 6596/2/2022, instanța a anulat hotărârea arbitrală nr. 6/12.08.2022, alături de o încheiere de ședință prin care s-a respins excepția perimării și caducității arbitrajului, în temeiul prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. g) teza întâi Cod Procedură Civilă deoarece acestea nu au cuprins motivele de fapt și de drept pe care s-au întemeiat soluțiile, acestea fiind motivate și comunicate părților ulterior exercitării acțiunii în anulare și doar după ce CAB a solicitat, în repetate rânduri, transmiterea dosarului arbitral.

În cauză, atât încheierea din data de 08.06.2022, cât și decizia nr. 6/12.08.2022 nu au cuprins, inițial, motivele de fapt și de drept care au întemeiat soluțiile, acestea fiind făcute cunoscute abia după exercitarea acțiunii în anulare și după ce Curtea, în mod repetat, a solicitat trimiterea dosarului arbitral.

Această modalitate de a proceda nu este una conformă cu prevederile art. 603 alin. 1 lit. e C. pr. civ., motivele de fapt și de drept trebuind a fi arătate deodată cu redactarea încheierii/hotărârii, iar nu ulterior, după exercitarea acțiunii în anulare, eventual și cu luarea în considerare a motivelor pe care se sprijină aceasta.

Prin urmare, acțiunea este întemeiată, Curtea urmând a dispune anularea deciziei și a încheierii atacate.

Aceeași hotărâre arbitrală a fost atacată cu acțiune în anulare de către pârâtul din dosarul nr. 6596/2/2022, după ce a aflat, pe parcursul soluționării dosarului în fața CAB, că acele considerente ale hotărârii arbitrale îi sunt defavorabile. CAB a admis acțiunea în anulare formulată în dosarul 3187/2/2023 în temeiul prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. g) ultima teză, anume faptul că hotărârea nu a fost semnată de către toți arbitrii ci doar de către președintele Comisiei de Apel a Federației Române de Baschet. Pentru a decide în acest fel, completul CAB a reținut că acțiunea în anulare a fost formulată în termen de către pârâtul din dosarul nr. 6596/2/2022.

În primul rând, dată fiind situația evidențiată și în dosarul nr. 6595/2/2022, respectiv aceea că decizia nr. 6/12.08.2022, pronunţată de Comisia de Apel a Federaţiei Române de Baschet în dosarul nr. 3/2022, apare în două forme, una prescurtată, ce nu cuprinde motivele de fapt și de drept care întemeiază soluția, și una care cuprinde aceste motive, acestea fiind făcute cunoscute abia după exercitarea acțiunii în anulare și după ce Curtea, în dosarul nr. 6595/2/2022, în mod repetat, a solicitat trimiterea dosarului arbitral, se constată că prezenta acțiune în anulare este formulată în termen, neputându-se imputa părții că nu s-a adaptat confuziei create de Comisia de Apel a Federaţiei Române de Baschet și că s-a raportat la hotărârea în varianta in extenso.

În cauză, hotărârea arbitrală, atât varianta prescurtată, cât și varianta in extenso, este semnată de un singur arbitru dintre cei trei care au pronunțat-o, contrar prevederilor art. 603 alin. 1 lit. g C. pr. civ.

Prin urmare, acțiunea este întemeiată, Curtea urmând a dispune anularea deciziei atacate.

Același dosar arbitral administrat de către Comisia de Apel a Federației Română de Baschet a mai trecut în anul 2020 prin filtrul CAB și nu se află la prima desființare a hotărârii arbitrale pronunțate de către Comisia de Apel. Conform Sentinței Civile nr. 231/2020 pronunțată în dosarul nr. 5210/2/2020, definitivă ca urmare a neapelării, CAB a admis acțiunea în anulare în temeiul art. 608 alin. (1) lit. d) Cod Procedură Civilă ca urmare a faptului că instanța arbitrală s-a pronunțat fără a cita părțile în dosarul arbitral și a trimis cauza spre rejudecare Comisiei de Apel a Federației Române de Baschet.

Potrivit art. 14 alin. 1 C.proc.civ., aplicabil și procedurilor de arbitraj instituționalizat, instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu dispune altfel. Totodată, conform art. 577 C.proc.civ., comunicarea către părți a citațiilor, hotărârilor arbitrale se face prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, iar dovezile de comunicare se depun la dosar.

Din observarea actelor dosarului de arbitraj, astfel cum acestea au fost înainte de instanța arbitrală, rezultă că lipsesc dovezile privind citarea petentei în fața instanței de arbitraj. În conținuturile deciziei nr. 1 din 09.09.2020 și deciziei privind îndreptare eroare materială și completare a deciziei nr. 1 ale Comisiei de Apel a Federației Române de Baschet nu se menționează dacă părțile au fost sau nu prezente sau reprezentate.

În lipsa unor atare mențiuni, Curtea va reține lipsa petentei la termenele la care au avut loc dezbaterile pentru soluționarea apelului, respectiv a completării deciziei arbitrale. Totodată, intimatul nu a susținut că petenta a fost citată în cadrul procedurii arbitrale, ci doar că aceasta a avut cunoștință de soluționarea apelului formulat.

Prin raportare la dispozițiile legale redate anterior, Curtea apreciază că lipsa dovezii citării petentei împreună cu absența acesteia la dezbateri echivalează cu încălcarea principiului contradictorialității, neavând relevanță dacă petenta a putut cunoaște derularea acestei proceduri prin alte mijloace. În condițiile nerespectării acestui principiu, instanța apreciază că susținerile petentei sunt fondate în privința motivului de nulitate de la art. 608 alin. 1 lit. d C.proc.civ..

În privința deciziei din 09.09.2020, prin aceasta s-a admis apelul formulat de intimat și schimbată decizia inițială a CCLTO a Federației Române de Bachet. În ce privește decizia pronunțată la data de 14.09.2020, prin aceasta s-a soluționat o cerere de acordare a unor cheltuieli de judecată, care nu a fost supusă analizei instanței arbitrale la momentul pronunțării deciziei din 09.09.2020 și care trebuia analizată în condiții de contradictorialitate. Dat fiind caracterul accesoriu al deciziei din 14.09.2020, nulitatea deciziei din 09.09.2020 determină și nulitatea totală celei acesteia.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 613 alin. 3 lit. b C.proc.civ., va admite acțiunea în anulare formulată, va anula cele două decizii atacate și, constatând că petenta a solicitat în mod expres rejudecarea cauzei de instanța arbitrală, va trimite cauza, spre rejudecare, Comisiei de Apel din cadrul Federației Române de Baschet.

Conform hotărârilor din dosarele 6595/2/2022 și 3187/2/2023 părțile au solicitat ca dosarul arbitral să nu mai fie trimis spre rejudecare Comisiei de Apel a FRB, CAB urmând să se pronunțe pe fondul cauzei.

Ca urmare a modificărilor statutare ale Federației Române de Baschet din anul 2022, ulterior instrumentării prezentului dosar arbitral, forul sportiv a decis desființarea instanțelor arbitrale în detrimentul unor comisii cu atribuții jurisdicționale.


Jurisprudență. Prezumția încheierii unui CAS sau CIM în dreptul sportului

În luna februarie a anului 2024, Judecătoria Cluj-Napoca s-a pronunțat definitiv într-o speță ce a vizat un litigiu de dreptul…

Procedura ordonanței de plată a fost introdusă în premieră de un tribunal arbitral sportiv

Basketball Arbitral Tribunal cu sediul în Geneva, Elveția, a anunțat printr-un comunicat oficial că a implementat în cadrul regulilor sale…